Verucile genitale sunt manifestarea clinica a unei infectii active cutaneo-mucoase a regiunii genitale, perigenitale si perianale masculine si feminine cu anumite tipuri de papiloma virusuri umane (HPV).

Transmiterea este sexuala, dar si nesexuala (maini infectate, iatrogen, transmitere prenatala sau perinatala la copii). Infectia este caracterizata de contagiozitate mare si se asociaza frecvent cu alte boli transmise sexual (sifilis, HIV, etc.), ce impune efectuarea testelor respective. Iar in unele tari este considerata cea mai frecventa boala cu transmitere sexuala. Trebue de mentionat posibilitatea transformarii maligne.

Examenul histopatologic al verucilor genitale:

Nu se indica decat in cazurile ce nu raspund sau se agraveaza sub terapie (posibila displazie), in caz de leziuni pigmentate, infiltrate sau in caz de diagnostic incert.

Condiloame acuminate sunt leziuni tumorale de mici dimensiuni cu aspect conopidiform, albicioase, cu tendinta de grupare in placarde. Pot fi localizate la femei la nivelul cervixului sau a mucoasei intravaginale (mai rar la barbati, la nivelul tecii peniene). Pot ajunge forme gigante localizate la barbat la nivelul glandului sau perianal (mai rar la femei).

Complicatiile verucilor genitale:

1. – Suprainfectii microbiene sau micotice
2. – Degenerare maligna (condiloamele plane ale colului uterin neoplazia cervicala intraepidermica (CIN), condiloamele gigante ale penisului carcinom spinocelular).

Explorari diagnostice:

Obligatorii:
– Teste pentru depistarea prezentei concomitente a altor boli sexual transmise (sifilis, infectie HIV)
Optionale:
– Testul de badijonaj cu solutie de acid acetic 5% care, in cazul reactiilor pozitive, evidentiaza o retea albicioasa (se practica pentru depistarea formelor subclinice, a formelor necaracteristice eritematoase si pentru evidentierea zonei de extindere a infectiei in jurul unei leziuni clinic evidente)

– Examenul histopatologic: evidentierea celulelor cu aspect koilocitar. Nu se indica decat in cazurile ce nu raspund sau se agraveaza sub terapie (posibila displazie), in caz de leziuni pigmentate, infiltrate sau in caz de diagnostic incert.

– Identificare virala si tipizari virale cu tehnica PCR

Tratamentul verucilor genitale:

Alegerea metodei optime de tratament depinde de numerosi factori: localizarea condiloamelor, vechimea lor, infectia concomitenta a partenerului, statusul imun, subtipul HPV, alte infectii genitale concomitente, etc.

Terapii locale:
Se combina aplicarea locala a Acidului tricloracetic, Podofilinei, Podofilotoxinei cu procedee de distructie a condiloamelor; crioterapie, electrocauterizare, excizia chrugicala sau cu laser CO2. Se pot folosi imunomodulatoare topice si preparate antivirale cu aplicatie topica sau in injectii intralezionale.

Terapii generale:
Pentru leziuni extinse, recidivante, pe teren de imunodepresie severa, pentru tratamentului infectiei latente cu HP
Isoprinosine, retinoizi, Interferon, imunostimulare nespecifica cu Levamisol, BCG.

Criterii de internare si dirijare:

Formele clinice gigante, forme rezistente la terapiile aplicate, forme aparute pe teren de imunodepresie.

Masuri profilactice:
Prezervativele: indiferent de metoda de tratament se va recomanda pacientilor utilizarea lor la contactul sexual 3-6 luni de la vindecarea clinica. Prezervativele nu asigura o protectie totala, infectia putandu-se produce prin contactul cutanat cu zona perigenitala. Ele asigura totusi protectia impotriva infectiei cervixului uterin cu tipurile HPV oncogene.

In curs de dezvoltare vaccinoterapia cu scop profilactic si terapeutic (in special cu HPV tipul 16, cel mai frecvent asociat cu cancerul de col uterin).

Poze Veruci Genitale

[nggallery id=1]