Ulcerul gastric-Boala
Este expresia digestiva cu localizare gastrica a unei afectiuni cronice ce evolueaza in pusee acute, periodice, produse prin actiunea clorhidropeptica a secretiei gastrice.
Ulcerul gastic este mai rar intalnit decat cel duodenal, el reprezentand numai 20% din totalitatea ulcerelor; se remarca si in cazul sau o predominanta masculina, dar mai putin neta decat in ulcerul duodenal (raportul dintre barbati si femei este de 2/1); varsta afectata este mai mare cu aproximativ 10 ani decat a bolnavilor cu ulcer duodenal (incidenta maxima este la indivizii intre 45-55 ani).
Ulcerul gastric este localizat mai eles la nivelul antrului sau la nivelul jonctiunii intre antru si regiunea fundica, fiind situat mai ales in zona prepilorica.
Aproximativ 20% dintre bolnavii cu ulcer gastric au si un ulcer duodenal, care de regula il precede in timp pe cel gastric.
Tinand seama ca majoritatea bolnavilor cu ulcer gastric au secretia de acid clorhidric normala sau chiar scazuta, in producerea ulcerului pare sa intervina mai putin agresiunea clorhidropeptica si mai mult o scadere a barierei de mucus sau o alterare a troficitatii mucoasei gastrice, determinate de o eventuala staza; ar mai putea interveni regurgitarea de bila in stomac.
In timpul unui puseu acut, bolnavii acuza simptomele care alcatuiesc sindromul clinic ulceros, descris cand am prezentat ulcerul duodenal, in cele ce urmeaza vom sublinia unele particularitatii ale ulcerului gastric si anume:
– ritmarea durerilor de catre mese in timpul zilei este mai putin neta si mai putin frecventa;
– ingestia de alimente nu usureaza totdeauna durerile; uneori chiar le agraveaza;
– tulburarile asociate (inapetenta, greturi, varsaturi) sunt relativ frecvente si se pot intalni chiar la bolnavii care nu au un sindrom piloric;
– starea generala poate fi afectata, bolnavii pierzand greutate;
– proportia de ulcere gastrice asimptomatice este mai mare decat in cazul ulcerului duodenal; Depistarea bolii se poate face printr-un examen radiologic de rutina sau cu ocazia unei complicatii;
– periodicitatea ulcerului gastric este mai putin neta, suferinta bolnavului prelungindu-se si raspuzand slab la tratament;
– durerile sunt mai difuze, mai putin localizate decat in ulcerul duodenal; prezente de obicei in regiunea mediana a epigastrului, pot fi resimtite de bolnav si in hipocondrul stang.
Examenul radiologic evidentiaza semnele directe (nisa) si indirecte ale ulcerului.
Nisa este mai usor pusa in evidenta cand se gaseste pe o curbura (mica curbura reprezinta sediul ei de electie) decat atunci cand se gaseste pe una din fete.
De profil, nisa micii curburi apare ca o proeminenta in afara profilului curburii gastrice; de fata, nisa apare ca o capacitate rotunda, bine delimitata, inconjurata de o zona ca un halou (edem periulceros).
Exista o mare varietate de nise gastrice, atat in ceea ce priveste sediul; cele mai frecvente sunt micile nise ale micii curburi orizontale sau angulare; mai rar poate fi intalnit aspectul clasic de nisa Haudeck; nisa giganta, situata pe portiunea verticala a micii curburi, cu un nivel orizontal al bariului, deasupra caruia se gaseste un lichid radiotransparent si o bula de aer.
Mai greu de evidentiat sunt ulcerele fetelor (compresia dozata este utila in aceste cazuri) ca si nisele mici ale micii curburi orizontale.
Morfologic nisa de profil poate sa apara sub mai multe forme:
– Nisa mica triunghiulara sub forma unui spicul
– Nisa de talie medie cu sau fara halou clar in jur;
– Nisa pediculata, care apare ca un diverticul la nivelul micii curburi, legat de stomac printr-un pedicul subtire. Are intotdeauna semnificatia unui ulcer penetrant.
– Nisa Hudek tipica cu cele 3 nivele (bariu, lichid si aer, propriu numai UG).
Nisa gigantica al carei diametru depaseste 5 cm care este de obicei expresia unei penetratii vechi cu distructia peretelui gastric astfel incat fundul ulcerului este constituit din parenchimul organului penetrat (ficat, pancreas, reg. colica.). Este intalnita la oamenii in varsta pe fondul unor defecte de irigatie (pe fond ateromatos).
Nisa de fata apare ca o pata de retentie baritata, inconjurata de halou semitransparent, dat de edemeul periulceros (inelulu Hampton), justificand comparatia cu o cocarda= nisa in cocarda.
Semne indirecte :
– Retractia micii curburi cu modif. unghi gastric prin apropierea pilorului de cardie, in forme vechi, caloase, localizate la nivelul unghiului gastric.
– Incizura spastica a marii curburi in dreptul leziunii ca expresie a spasmului persistent al fibrelor circulare ale musculaturii.
– Convergenta pliurilor mucoasei gastrice catre ulcer , este un semn de benignitate.
– In ulcerele gastrice acute , recent instalate , simptomatologia este clasica, dureaza 1-4 saptamani apoi suferinta dispare urmata de acalmie totala. Nisa este mai usor evidentiabila radiologic si perforeaza cel mai frecvent.
– In ulcerele gastrice cronice vechi, ulcere caloase, scleroase terebrante, penetrante, modificarea caracterului durerii: mai intensa uneori transficsianta , cu iradiere in bara, continua fara sa cedeze la ingestie de alimente sau alcaline; radiologic permanentizarea nisei.
Dupa localizare ulcerele gastrice pot fi :
– Ulcere gastrice inalte (subcardiale) simptomatologie marcata de un sindrom „pseudoesofagian” cu dureri retoxifoidiene si regurgitatii precoce si disfagie intermitenta pentru solide.
– Ulcere gastrice prepilorice
