Procto.ro – Ghid de sanatate si medicina

Boala de reflux gastro-esofagian-definitie si tratament

Boala de reflux gastro-esofagian-definitie si tratament
august 05
20:01 2011

Definitie
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) constituie o entitate clinica independenta, cauzata de mecanisme complexe de perturbare a motilitatii tractului digestiv superior cu refluarea continutului gastric în esofag.

Se delimiteaza doua forme de BRGE: endoscopic – negativa (fara esofagita de reflux) si endoscopic – pozitiva (cu esofagita de reflux).

Sistemul afectat – gastrointestinal.

Ereditatea – nu este specificata

Incidenta – BRGE este o afectiune extrem de frecventa în America de Nord si tarile Europei de Vest si cu incidenta în crestere, care în tarile Europei se atesta de la 5% (tarile scandinave) -pâna la 27% în Franta.

Predominanta de vârsta – pâna la 40 ani -1:10000, dupa 40 ani – 20:100000 populatie.

Predominanta de sex – raportul barbati: femei este de 2-3:1

Semne si simptome
– Pirozis, „arsura” retrosternala postprandiala, în deosebi dupa ingestia de cafea, alcool, alimente fierbinti, citrice, suc de rosii, produse mentolate etc. Este favorizata de clinostatism.
– Regurgitatie – refluarea continutului gastric / esofagian în faringe si cavitatea bucala, fara efort, fara greata sau contractura abdominala. De obicei, regurgitatia este acida.
– Odinofagie – durere la deglutitie, care indica instalarea unei esofagite severe.
– Disfagie (deglutatie dificila) se constata rar (20-30%) si denota prezenta stenozei peptice.
– Alte fenomene – faringiene, laringiene, bronhopulmonare, cardiace etc. (dispnee expiratorie, tuse nocturna, distonic matinala, dureri precordiale, etc.).

Cauze
– Incompetenta sfincterului esofagian inferior: – relaxarea tranzitorie a SEI; – cresterea presiunii intraabdominale; – reflux „liber” fara modificarea tonusului SEI.
– Afectarea clearance-ului acid al esofagului: – activitatea motorie a esofagului (undele peristaltice); – forta gravitationala; – secretia salivara; – secretia glandelor esofagiene (mucoase sau nemucoase).
– Întârzierea evacuarii gastrice: motilitatca antrala anormala; – reflux duodenogastric.
– Cresterea factorilor de agresiune (acidul clorhidric, pepsina);
– Asocearea refluxului duodenogastric (sarurile biliare, enzimele pancreatice active).

Factori de risc
– Exogeni: alimente (grasimi, ciocolata, suc de citrice etc.); medicamente (anticolinergice nonselective, nitrati, agonisii P- adrenergici, derivati xantinici, blocante ale ionilor Ca2, AINS); alcool; tutun; suprasolicitari fizice.
– Endogeni: hernia hiatala; obezitate; stomacul operat; diabet zaharat; sclerodermie; sindromul Sjogren etc.

Diagnosticul – se prczuma în baza acuzelor si a datelor clinice.

Diagnosticul diferential – litiaza biliara, ulcer gastric sau duodenal, angina pectorala, dereglari motorii esofagiene, cancer esofagian, dispepsie functionala (nonulceroasa).

Investigatii de laborator
– Hemoleucograma – pentru detectarea unei posibile anemii.
– Inspectia maselor fecale la sânge ocult.
– Analiza biochimica a sângelui (proteine serice, fractii proteice, aminotransferaze).
– Electroliti: natriu, calciu, clorul, fierul seric, glucoza.

Investigatii instrumentale – endoscopia digestiva superioara, radioscopia (cu masa baritata), PH-metria esofagiana.

Teste speciale – testul Bernstein (reproducerea simptomelor prin administrarea HCl N10 prin cateter la 10 cm de asupra sfincterului esofagian inferior); manometria esofagiana (aprecierea presiunii la nivelul sfincterului esofagian inferior). Testele pot fi realizate în conditii de stationar specializat.

Masuri generale – somn cu perna ridicata; reducerea presiunii intraabdominalc prin regim hipocaloric (în caz de obezitate), renuntarea la brâie, curele strânse, corsete, combaterea constipatiei; combaterea consumului de medicamente iritante (AINS) sau care relaxeaza sfincterul esofagian inferior (blocante de calciu, anticolinergice, aminofilina etc.).

Educatia pacientului
– Informarea pacientului despre refluxul gastroesofagian, despre factorii care îl pot provoca.
– Propagarea modului sanatos de viata prin evitarea supraalimentatiei si a meselor înainte de somn.

Profilaxie – pacientii, care sunt predispusi sa dezvolte reflux gastro-esofagian, necesita instructiuni despre modificarea conditiilor de viata si unele remanieri pentru regimul alimentar.

Complicatii posibile – sindromul Barrett; ulcerul esofagian, hemoragia digestiva superioara, stenoza peptica esofagiana, anemie feripriva.

Prognostic si evolutie – daca BRCE este depistata la timp si raspunde la medicatia obisnuita – prognostic favorabil, persistenta BRCE de lunga durata poate duce la complicatii.

Stari patologice asociate – tulburari generale, asociatii cu alte afectiuni (pneumonie, aritmii, anemie fierodeficitara etc.).

Factori de vârstaPediatrici – la copii semnele clinice difera de cele ale maturilor: starile de iritatie, agitatie, alimentatie dificila, regurgitatie necesita circumspectie pentru BRCE; Geriatrici – refluxul gastro-esofagian este un fenomen specific vârstnicilor, iar boala se dezvolta mai ales în caz de aciditate mai sporita în antecedente.

Sarcina – refluxul gastro-esofagian apare la circa 80% din gravide, în special, în ultimul trimestru de sarcina datorita cresterii presiunii intraabdominale. Dupa nastere dispar semnele clinice, iar persistenta solicita revederea alimentatiei si a modului de viata.

Abrevieri – BRGE – boala de reflux gastro-csofagian; AINS – antiinflamatorii nesteroidiene.

About Author

Proctolog

Proctolog

Related Articles

banner hemoroizi

Ramanem conectati

    facebook     twitter     youtube     google+     rss
banner varice